Mihai Alexandru Linca

Nu-ti pot explica mama 
Ce frumusete văd aici 
Cata fericire şi bucurie 
La nimeni nu curge o lacrimă 
Isus mi-a trimis un înger 
El mi-a spus sa il iau de mana
Si ca o sa fie bine


********************************* 

Te rog mama
Nu plânge pentru mine 
Pentru ca Isus m-a luat în braţe 
Şi m-a pus pe genunchi 
El mi-a luat toata durerea
Eu nu mai sufar
Eu pot să alerg şi să ma joc acum mama 
Cum nu am putut înainte 


********************************* 


Gandeste-te la mine mama
Cand briza iti mangaie fata
Sau cand vezi un fluture in zbor
Sau cand vezi un copil ca se joacă 
Gandeste-te de mine atunci când vezi 
O stea care sraluceste acolo sus
Aceasta va fi stralucirea mea pentru tine 
Si va trimit dragostea mea, tie si lui tata.

Exista un înger special în Rai,
Aceasta este o parte din mine.
Acesta nu este locul unde l-am vrut,
Dar în cazul în care Dumnezeu a vrut ca el să fie.
El a fost aici doar un moment,
El a atins inimile multora,
Ca numai un înger poate face.
Asa am tinut la el în fiecare minut,
În cazul în care sfârşitul il stiam doar.
Asa ca trimit acest mesaj special,
Pentru Cerul de deasupra.
Ca il rog să aibă grijă de îngerul meu,
Şi ii trimit toata dragostea mea!

In timp ce în aşteptare pentru Tine

Nu plânge la mormântul meu, 

Pentru eu nu nu sunt acolo, 

Eu sunt un fluture 

Ce danseaza în aer. 

Eu voi cânta la soare, 

Sălbatic şi liber, 

Ma joc cu vântul, 

În timp ce eu sunt in aşteptare de tine.

Confort si pace

După nori vine soare,

după iarnă, primăvară,

după ploi, curcubeu,

pentru ca viaţa este mereu schimbatoare.

DE ZIUA TA, MIHAI!

E ziua ta, iubitul meu copil
dar tu nu eşti aici ca altădată
şi dragostea de mamă şi de tată
ţi-o dăruim la fel, plângând umil...

Îmi amintesc ce bucuros erai
când ne-ntâlneam cu toţi de ziua ta
cu soarele-n priviri, tu ne spuneai
'azi e cea mai frumoasă zi din viaţa mea!”

Tu ai plecat iar noi privim spre cer
să te vedem şi azi cum te mai bucuri
şi cum ne spui din nou duioase lucruri...
să-mi mai zâmbeşti, să pot din nou să sper!

Tu ai plecat dar eşti aici cu mine,
nu te mai văd, te simt doar peste tot,
ştiu că m-aştepţi să vin şi eu la tine,
să sufle veşnicia peste tort...

Eu an de an voi pune legământ
să te aştept cu drag de ziua ta
şi pururea la tine voi spera
chiar si atunci când mă vor pune în mormânt...

Apoi când timpul va dori să vie,
te-oi aştepta şi-acolo-n veşnicie
căci te-am iubit şi te iubesc tăcând
cum n-am iubit pe nimeni pe pământ!

Astazi cerul parca e innorat
Totu’-n jurul nostru ne pare schimbat
Uneori viata e de neinteles
Ea nu iarta iar noi nu avem de ales 

A fost ultimul tau drum, te-am pierdut …
Amintirea ta se asterne-n trecut
Ai fost un suflet nevinovat
Iar ingerii din cer ni te-au luat…

Parca ieri traiam sperante si vise
Parca ieri aveam tot ce ne-am dorit

Ma intreb oare chiar s-a sfarsit ?

Inimile noastre dor,
Te-au iubit si plang in cor
Inca mai cred ca e un vis,
Ca esti in vizita in Paradis…

De printre noi pui tu te-ai dus
Si ne consoleaza gandul ca-ti este bine acolo sus…
Ca primesti acea Mana Cereasca
Ce-ti ofera linistea sufleteasca...

Lacrimile nu-ti pot sterge amintirea
Ai ales un drum pe care nu exista suferinta
Nici durere...

TE IUBIM SI NU TE VOM UITA NICIODATA!

Mihai te iubesc mai mult decât viaţa însăşi şi mi-e dor de tine mai mult decât vei şti vreodată.

Mihai,sper ca cerul are grija de tine,si ca esti liber de orice durere.Cunosc o zi cand vom fi impreuna din nou!

 Craciun in Rai; pentru mama mea 

 De Craciun vad  nenumarati copacii in intreaga lume,mai jos,

 Cu lumini mici,ca stelele cerului,reflectand pe zapada,

 Vederea este atat de spectaculoasa,te rog sa iti stergi lacrima, 

 Eu sunt la petrecerea de Craciun cu Isus in acest an, 

Am auzit mai multe melodii de Craciun pe care oamenii le canta cu drag,

 Dar sunetele de muzica de pe pamant nu se compara cu corul de Craciun  din Rai

Nu am cuvinte sa iti spun,bucuria pe care muzica lor mi-o aduce,         

Pentru ca este atat de frumos sa auzi cum ingerii canta,  

 Stiu ca iti e dor de mine,vad durerea din inima ta,

Dar eu nu sunt atat de departe,si intr-adevar nu sunt nici afara,

 Deci fi fericita mama,stii cat imi esti de draga, 

Sunt bucuros sa imi petrec Craciunul cu Isus in acest an,

 Ti-am trimis un cadou special,de la casa mea din Cer,

 Ti-am trimis dragostea mea nemuritoare, 

   Pentru ca pana la urma iubirea este cel mai pretios dar, 

 Aceasta a fost cel mai important din povestiile spuse de Isus. 

Te iubesc mama si te pazesc,cum si Tatal meu a spus sa fac,

 Deci sa ai un Craciun fericit si sterge-ti lacrima, 

 Aminteste-ti ca eu sunt cu Isus in acest an;

Numele meu este Linca Dorina si vreau sa va prezint cazul copilului meu, Mihai Alexandru. Pe data de 11.10.2006 am nascut la maternitatea Spitalului Cantacuzino din Bucuresti un copil mult asteptat de catre mine si sotul meu. Am riscat foarte mult cu aceasta sarcina, eu insumi fiind operata in 1983 de o malformatie la inima (cord triatriatum, adica cinci camarute in loc de patru). Fiind insarcinata in doua luni am fost la spitalul Fundeni pentru analize si ecografii ca sa vad daca pot sa pastrez sarcina. Medicul de acolo, doamna doctor Boanta mi-a spus ca sunt in regula si ca pot naste, dar prin cezariana si ca nu voi putea sa il hranesc decat artificial. Doamna doctor Boanta m-a indrumat sa merg la spitalul Cantacuzino unde am nascut fara nici un fel de problema. Copilul a avut la nastere 3,450 kg, mi s-a spus ca este un copil normal, sanatos clinic, inimioara era si ea sanatoasa, astfel am fost in culmea fericirii.

Copilul s-a dezvoltat normal, a luat in greutate, i-am facut toate vaccinurile obligatorii, a mers in picioare la 10 luni, a inceput sa vorbeasca la 2 ani. La sfarsitul anului 2008 copilul a inceput sa aiba pierderi de echilibru, nu mai putea sa mearga bine, mi se parea ca se impiedica de tot ce ii iesea in cale. Putin dupa aceea am observat ca la cateva minute - o jumatate de ora dupa ce manca varsa totul in jet. Evident ca ne-am speriat si am fost cu el la toti medicii din Turnu Magurele, dar nu am aflat prea mult de la ei: mi-au spus ca are faringita acuta, o inflamatie a amigdalelor. Pe data de 9 februarie 2009, vazand ca baiatul nu are deloc echilibru am plecat cu el la spitalul Grigore Alexandrescu din Bucuresti unde i s-au facut toate analizele posibile. Toate analizele de sange i-au iesit perfecte, dar in urma unui Computer Tomograf mi s-a spus ca are o tumora cerebrala in fosa posterioara in ventricol IV, adica deasupra cerebelului. Va dati seama ce am putut simti in acel moment! Pe 11 februarie am fost trimisi la spitalul Bagdasar Arseni unde pe 13 februarie i-a fost montat un sunt din cap pana in burtica pantru a i se drena lichidul care se starnise in exces in cap, din pricina tumorii care bloca canalul unde se afla cerebelul. In urma operatiei copilul a racit si doua saptamani a urmat un tratament cu antibiotice. Pe 27.02.2009 o echipa de medici condusa de profesor doctor Ciurea Vlad Alexandru si Tascu Alexandru au efectuat o operatia de inlaturare a tumorii. La doua saptamani de la operatie am primit de la Laboratorul de Anatomie Histopatologica condus de doctor Mihai Lisievici rezultatul biopsiei. I s-a pus atunci diagnostic de Astrocitom pilocitic de fosa posterioara, benign. Dupa operatie, dansii ne-au spus ca totul o sa fie bine, copilul va putea duce o viata normala, si ca nu este nevoie sa urmeze nici un tratament. Domnul dr.Ciurea a chemat un reporter de la un ziar central (CanCan) si ne-a pus sa dam un interviu,dansul insusi laudandu-se cu reusita interventiei, ziar care a fost publicat in data de 10 martie 2009 . Dupa operatie copilul s-a recuperat bine, ca un copil normal, incepuse sa manance, nu mai vomita, se juca afara in parc, pe topogane. La controlul de aproximativ o luna de la operatie, pe 4.04.2009 copilului i s-a facut un RMN in urma caruia nu s-au vazut resturi tumorale, totul parea bine.

La data de 19.08.2009 am mers din nou la control de 3 luni de la operatie si i-au facut un alt examen RMN copilului (nu in spital, ci la o clinica particulara unde trebuia sa platim 900 lei). Dupa acest RMN s-a vazut o pseudomasa bilobata (posibila acumulare chistica cu semnal diferit de LCR (lichidul cefalorahidian) ce necesita monitorizare. Doctorii nu ne-au dat nici un tratament, ne-au trimis acasa pentru a vedea cum evolueaza. In data de 12.10.2009, atunci cand am repetat RMN s-au evidentiat mase extranevraxiale care se extindeau in mai multe locuri, in progresie dimensionala fata de examenul anterior si alta leziune similara ce nu exista la examenul precedent. Copilul incepuse deja sa aiba simptome ingrijoratoare: se plangea de dureri de cap, incepea sa verse, nu avea pofta de mancare, slabea vizibil. Domnul profesor doctor Ciurea ne-a spus sa il mai lasam pentru a vedea cum evolueaza, ca nu vrea sa il ‚’’strice’’ pe copil, spunand ca sunt ”putin nevrotica”, si ca dupa parerea lui copilul arata bine,ba chiar m-a felicitat. Din 12.10.2009 pana in 5.01.2010 copilul a avut 4 internari in spitalul Bagdasar ,[ cu fise de internare-externare,2 internari fara fise,pentru ca plecam dupa ora 15 si atunci nu mai era nimeni la registratura ,de unde se eliberau respectivele fise]pe motivul ca nu se simtea bine, iar in spital nu i se facea absolut nimic.Domnul dr. Ciurea ne-a indrumat sa mergem la spitalul IOMC[institutul de ocrotire mama si copilul], pentru a-i efectua niste analize la burtica spunand ca, copilul s-ar putea sa aiba probleme gastrointestinale,deoarece eu ma plangeam mereu ca ,copilul varsa si e constipat, si am fost internati la d-l dr.Gherghina,acesta spunand dupa ce i s-au facut investigatii ca problema copilului nu e de la burtica ,ci de la problema lui ,adica de la cap. Mentionez ca in data de 12.10.2009 am efectuat in cadrul clinicii private o ecografie abdominala ,unde i-am efectuat si RMN-urile ,mai precis Centrul medical Promedica, situat in calea Vacaresti,care ulterior am aflat ca ar fi patronat de d-l profesor Ciurea, rezultatul ecografiei iesind perfect, adica copilul nu avea absolut nimic la burtica . In data de 5.01.2010, la insistentele mele pentru ca,copilul nu se simtea deloc bine, statea numai in pat si atunci cand il luam in brate ii tremura corpul si imi spunea sa il pun la loc in pat, i s-a facut un alt RMN, de data aceasta in spital. Slabise foarte mult.

La examenul RMN s-a descoperit ca baiatul era plin de metastaze in cap, ce coborasera si pe coloana, pe vertebre si torace. Era, dupa cum s-a exprimat doamna doctor Dumitrache Luminita de la sectia de oncopediatrie Fundeni „mai mult decat in faza terminala”. La scurt timp copilul nu a mai vazut , pleoapa stanga nu i se mai ridica deloc; el statea numai in pat si nici nu manca. Profesorul doctor Ciurea s-a ingrozit de ceea ce a vazut pe RMN-cap-coloana si ne-a chemat pe mine si pe sotul meu sa semnam un protocol de gravitate al bolii si sa ne ducem la IOB Fundeni desi, ne-a spus ca dupa parerea lui copilul va muri. Cand am iesit pe usa ne-a spus ca Dumnezeu sa ne fereasca. La Fundeni s-au facut 3 sedinte de citostatice, iar starea lui s-a agravat atat de tare incat nu a mai putut respira. Cei de acolo ne-au trimis inapoi la spitalul Bagdasar crezand ca poate i s-a infundat drenul, copilul fiind inconstient. La spitalul Bagdasar i s-a facut un nou examen CT care arata ca drenajul functiona normal, copilul a fost dus in ATI[terapie intensiva] si intubat..Cat am fost internati in spitalul IOB Fundeni,copilului i s-a introdus o sonda nazogastrica in cavitatea nazala pana in stomac,copilul fiind alimentat in acest mod,eu preparandu-i supele si alimentandu-l singura..In ATI Bagdasar l-au alimentat infirmierele de acolo ,eu neputand sa-l mai alimentez deoarece nu aveam voie.D-na doctor care era acolo mi-a spus ca de ce sa mai alimentez copilul pentru ca oricum o sa moara si ar fi bine sa il luam acasa sa moara .D-na doctor ,pe care eu nu stiu cum o cheama,dar o recunosc daca o vad.Domnul dr.Ciurea stie de acest lucru pentru ca dansul mi-a dat o confirmare scris catre ATI pentru a fi alimentat copilul,eu plangandu-ma dansului de aceasta problema. Copilul a stat in ATI pana la a doua „operatie” de pe 27.01.2010, care de fapt a fost o biopsie. Starea copilului s-a agravat si mai tare, a intrat in coma iar pe 1-02-2010 a decedat. Profesorul doctor Ciurea ne-a spus ca a facut a doua operatie la insistentele familiei, el nedorind sa mai intervina pentru ca gandea ca nu mai era nimic de facut, eu acuzandu-l pe dansul de toata nenorocirea copilului. Copilul meu a murit in primul rand din cauza medicilor de la Laboratorul de Anatomohistopatologie, condus de dr Lisievici Mihai dar si din cauza celorlalti medici de la Bagdasar.Si aici vreau sa il mentionez pe d-l dr.Tascu Alexandru,dansul operandu-l prima oara si care la intrebarile noastre vizavi de starea copilului,dansul a zis ca nu mai doreste sa fie doctorul curant al copilului si d-l dr,Ciurea ‚ne-a ‚’’dat’’alt doctor Talianu Dacian,acesta prelundu-ne fortat si nu vroia sa coopereze cu noi.Dupa prima interventie si dupa analiza tumorii (biopsie) diagnosticul a fost de astrocitom pilocitic, deci o tumora benigna care dupa parerea lor nu necesita chimioterapie si radioterapie,pe care aceste tratamente le-am aflat ulterior de la d-na dr.Roxana Dragomir,dansa spunandu-ne ca,copilul ar fi avut sanse sa traiasca daca imediat dupa prima operatie ar fi facut tratament cu citostatice pana in jurul varstei de 3 ani si dupa aceea ar fi continuat cu radioterapie in doze mici adecvate varstei lui. Doamna dr.Roxana Dragomir spunand ca oligodendrogliomul [diagnosticul de tumora ,pe care l-am descoperit ulterior ]ar ceda cel mai bine la tratamentul cu citostatic ,dansa spunand ca are pacientii supravietuitori pe termen lung care vin la controale regulate.

In data de 11.01.2010, la cererea noastra, la Institutul Victor Babes s-a efectuat un alt examen de analiza, pe aceleasi lame pe care le-am prelevat de la laboratorul de la Bagdasar de la doctorul Mihai Lisievici, cel care a facut prima analiza. Rezultatul de la Victor Babes a fost terifiant: oligodendrogliom anaplazic cu potential de agresivitate histopatologica ridicata, intr-un cuvant: cancer. Daca baiatului i se prescria chimioterapie dupa prima operatie nu murea, cel putin nu atat de curand.

Cand am mers la laboratorul spitalului Bagdasar cu rezultatul de la Victor Babes, domnul doctor Mihai Lisievici a recunoscut ca e posibil sa fi gresit si ca ii pare foarte rau, ca nici el nu mai poate sa doarma de cateva nopti, el stiind probabil din-nainte. Nu pretind decat sa se faca dreptate in cazul copilului meu, doresc sa fac lumina inacest caz care mi-a distrus pentru totdeauna linistea si bucuria de a trai, daca o sa mai traiesc pe acest pamant.

Nu vreau ca un alt copilas sa pateasca ce a patit Mihai, nu doresc sa mai treaca si alte persoane prin ce trecem noi ca familie.